„Domnul nu doreşte nimic de
la tine, dar vrea ceea ce este mai bun pentru tine”
Cine este cel care îşi iese înainte şi îţi trasează căi spre fericire? Cine este cel care doreşte pentru tine ceva mai bun şi mai măreţ? Cine este ce care te cheamă să faci parte din proiecte măreţe şi veşnice? Este Isus Cristos, o persoană pe care să o cunoşti, un prieten pe care să îl iubeşti, Domnul pe care să îl urmezi!
O persoană
Dumnezeu nu ne cheamă să facem lucruri, dar ne cheamă să stăm cu el, să „fim” asemenea lui. Din
acest motiv o datorie importantă în drumul vocaţional, în procesul de
discernământ, este să îl cunoaştem
pe Isus Cristos.
Pentru unii este scopul vieţii, după ce de multe ori au parcurs drumuri istovitoare şi au urcat pe poteci
strâmte. Pentru alţii este un dar primit de la început, şi îl cunosc fără dificultăţi şi
complicaţii. Pentru toţi ar trebui să fie misiunea cea mai importantă a vieţii.
În inima ta, ca şi în aceea a oricărui om, se găsesc două întrebări
fundamentale. Prima se referă la adevăr,
a doua atinge corzile fericirii. Două
întrebări deschise care, dacă nu găsesc un răspuns, pot cauza diferite răni. O
inimă falsă şi nefericită este mereu în derivă.
Aceste întrebări găsesc răspunsul într-o persoană.
Isus nu este „o idee”; discernământul vocaţional nu înseamnă să urmezi o „idee”.
Isus este o persoană, o persoană care şi astăzi, la fel ca acum două mii de ani, străbate străzile cetăților noastre chemând pe mulţi la urmarea sa.
În Evanghelia după sfântul Ioan, Isus, adresându-se celor doi tineri care
îl urmau îi întreabă: „Ce căutaţi?” (In 1,38). La sfârșitul acestei întâlniri,
cei doi discipoli vor mărturisi: „L-am găsit pe Mesia” (In 1,41).
Un prieten
Pentru fiecare dintre noi Isus trebuie să fie o persoana vie. Şi nu doar atât, dacă îl cunoşti cu adevărat, dacă îl recunoşti în viaţa ta, el devine un prieten real
şi apropiat, însoţitor de călătorie pentru a ne ajuta să ajungem la fericire şi
la adevăr.
Tu, cel care cauţi voinţa sa, tu, care cauţi vocaţia ta, tu, cel care te întrebi ce doreşte Domnul pentru tine, ai nevoie să îl cunoşti îndeaproape pe Isus, să îl cunoşti în mod
personal.
Îmi vine în minte un principiu filosofic care sună mai mult sau mai puţin
astfel: a cunoaște, a iubi, a urma. Nimeni nu iubeşte pe cineva care nu-l
cunoaşte şi nimeni nu urmează pe cineva care nu iubeşte.
Atunci, primul impuls al inimii este aceasta: să îl cunoască pe
Isus.
„E Domnul”
Referindu-ne încă o dată la textul din Evanghelia după sf. Ioan (1,38), la
începutul acestei întâlniri Domnul era un învățător, la sfârșitul acelei zile,
în inima celor doi discipoli era Mesia.
Nu este vorba de o persoană obişnuită, de un prieten oarecare. Întâlnirea profundă
pe care fiecare dintre noi trebuie să o trăiască este cu Domnul istoriei, un
om-Dumnezeu care a venit în această lume pentru mine, care a suferit pentru
mine, care a murit pentru mine. El mă însoţeşte, pas cu pas pe drumul vieţii. A
realizat minuni, vindecări, convertiri. A dorit să fie prezent în fiecare
persoană fără nicio deosebire, fără prejudecăți. La sfârșitul vieţii sale a îmbrățișat
crucea. A murit şi a înviat, s-a înalţat la cer şi acum este prezent „pentru
totdeauna” în fiecare tabernacol din lume.
Într-o scenă foarte grăitoare, pe malul lacului Tiberiadei, în finalul
Evangheliei după sfântul Ioan, ucenicii sau reîntorc la pescuit, iar cu această
ocazie nu prind nimic. Spre dimineață, sunt interpelați de un bărbat de pe mal,
care îi întreabă dacă au prins ceva pește, şi îi invită să arunce din nou
mreaja. Iar imposibilul s-a produs: un năvod plin de pești. La aceste cuvinte
discipolul „iubit” va răspunde în mod definitiv pentru întreaga viaţă: „E
Domnul!” (21,1-8).
Dacă ucenicilor le-a dăruit toate aceste, oare nu îmi va da şi mie harurile
necesare să îl urmez? Nu mă va însoţii în zilele frumoase sau dificile ale vieţii
mele? Nu mă va ajuta să îi dau răspunsul meu?
Cine te cheamă? Te cheamă, o persoană pe care să o cunoşti; te cheamă un
prieten pe care să-l iubeşti; te cheamă Domnul Isus Cristos cu care să te asemeni cât mai mult, şi pe care să îl slujeşti în fraţii săi.
Curaj, te cheamă!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu