Secretul Crăciunului

 

Vocația mea este să-i salvez pe copii

Marty Shea este un călugăr American în vârstă de 90 de ani, cu 70 de ani de viață religioasă sau de călugărie. Timp de 50 de ani a fost călugăr misionar în Guatemala. A ajuns în această țară în 1966, în timp ce țara se afla în plin război civil, un război ce a durat 36 de ani, provocând în jur de 200.000 de victime. A asistat la masacrele din jugla El Peten, a călătorit cu mii de oameni care au fost nevoiți să-și părăsească satele lor pentru a merge în exil, în Campacha, în Mexic, a trăit cu oamenii în câmpurile de refugiați și, după terminarea războiului, i-a ajutat pe mulți să se reîntoarcă în pământul natal.

Spune fratele Marty Shea: „Fiind în Guatemala, în mijlocul ororilor provocate de războiul civil, văzându-i pe oameni cum trec râul Usumancita river pentru a ajunge în Mexic, pentru a-și salva familiile, acest moment a fost pentru mine un punct de cotitură în viața mea, atunci am descoperit că vocația mea este să salvez copiii”. Cu un aparat foto simplu, fratele Marty le-a imprimat chipurile și a scris reflecții și poezii care descriu viața acestora petrecută în mijlocul suferinței și a câmpurilor de refugiați. În acest drum de însoțire, fratele Marty a descoperit adevărata semnificație a Crăciunului.

Aș dori să redau în continuare câteva gânduri scrise de acest frate despre Crăciun:

„Crăciunul pierdut și regăsit. Este din nou Crăciunul. Parcă aceste cuvinte și-au pierdut misterul, din nou Crăciunul, dar unde ar trebui să privim, unde este ieslea cu tânăra mamă și copilul ? Unde ar trebui să privim în această lume unde el, pruncul divin, este scos afară din décor? Ar trebui să privim în același loc unde privim de 2000 de ani? Ar trebui să privim la toate acestea care împodobesc ieslișoara din Betleem? Sau ar trebui să privim printre cei născuți la periferia lumii noastre, aflați în corturi din bețe și prelate, în adăposturile din carton din orașele noastre, printre cei respinși și refugiați. Aici el, Pruncul divin, își găsește din nou un loc, printre cei pentru care nu există nicio cameră. Trăim din nou foarte aproape de misterul Crăciunului, mereu același și totuși parcă niciodată atât de aproape de noi: în copilul violenței și al războiului, în femeia aflată în sărăcie și disperare, în căutarea unui loc pentru a da viață, în Betleemurile vieților noastre”.

Crăciunul, timpul misterului, timpul când se fac daruri, și totuși, darul este deja oferit, promisiunile împlinite printre stelele și grajdurile lumii noastre. Este Crăciunul și Dumnezeul noutății ne cheamă să ne trezim.

O meditație profundă care ne invită să trecem de la ieslișoara din Betleem, la cea a zilelor noastre. Misterul Crăciunului, este dat tocmai de dumnezeirea încarnată în chipul unui copilaș în sărăcie și refuz. Același mister al dumnezeirii născută în sărăcie și refuz este prezent și astăzi printre noi și suntem invitați să-l descoperim și să acționăm.

Același frate, Marty Shea, ne descoperă secretul Crăciunului. Spune el: „Am ratat cumva mesajul Crăciunului ? Acești copii nu sunt refugiați, ei sunt misterul, ei sunt iubirea vie a lui Dumnezeu, Dumnezeu cu noi, în noi, Dumnezeu care se joacă în afara grajdurilor noastre. Ei sunt secretul Crăciunului. Ei îl coboară pe Dumnezeu din ceruri într-o noapte rece ca noaptea trecută. Ei sunt o pildă zgomotoasă, invitându-ne să privim la grajd încă o dată pentru a vedea dacă îl putem atinge pe Dumnezeu în ei. Atunci Dumnezeu poate să ne atingă la rândul lui din nou în uimire și mister în propriul nostru Crăciun”.