Vocație și libertate

 

Pe când mulţimea îl îmbulzea ca să asculte cuvântul lui Dumnezeu, iar el stătea lângă lacul Genezarét, [Isus] a văzut două bărci care stăteau lângă ţărm, iar pescarii, coborâţi din ele, spălau năvoadele. Suindu-se în una din bărci, care era a lui Símon, l-a rugat s-o îndepărteze puţin de la mal. Aşezându-se, învăţa mulţimile din barcă.

Când a terminat de vorbit, i-a spus lui Símon: „Înaintează în larg şi aruncaţi-vă năvoadele pentru pescuit!”. Răspunzând, Símon i-a spus: „Învăţătorule, toată noaptea ne-am chinuit, dar nu am prins nimic. Însă la cuvântul tău, voi arunca năvoadele”. Şi, făcând aceasta, au prins aşa o mare mulţime de peşti, încât li se rupeau năvoadele. Atunci au făcut semne însoţitorilor lor din cealaltă barcă să vină pentru a-i ajuta. Ei au venit şi au umplut amândouă bărcile, încât erau gata să se scufunde. Văzând [aceasta], Símon Petru a căzut la picioarele lui Isus, spunând: „Îndepărtează-te de mine, căci sunt un om păcătos, Doamne!”. Pentru că îl cuprinsese teama pe el şi pe toţi care erau cu el pentru pescuirea pe care au făcut-o împreună; la fel şi pe Iacób şi pe Ioan, fiii lui Zebedéu, care erau însoţitorii lui Símon. Însă Isus i-a spus lui Símon: „Nu te teme, de acum înainte vei fi pescar de oameni!”. După ce au dus bărcile la mal, părăsind toate, l-au urmat pe [Isus].

 

Această pagină de evanghelie reprezintă mărturia unor persoane care l-au întâlnit pe Isus și de care s-au lăsat fascinate de el. Isus le-a vorbit, le-a revelat misterul persoanei sale, le-a promis că le va oferi un sens extraordinar vieții și morții lor. Isus le-a capturat libertatea și ei s-au încrezut cu totul în el. Au decis să își consacre în întregime viața lor cauzei sale de mântuire a întregii omeniri.

Această pagină de evanghelie a fost scrisă pentru ca și noi să credem în Isus și să-l urmăm și astfel să dăm sens și valoare vieții noastre. În întâlnirea cu el libertatea noastră ajunge la plinătatea sa de expresie, iar viața noastră capătă cea mai înaltă autenticitate umană.

În acest mod, chiar și astăzi, Isus de fapt, intră în viața noastră și în biografia noastră și ne solicită libertatea noastră: el ne cere fiecăruia dintre noi să înaintăm în larg, încrezându-ne în cuvântul său. Evanghelia ne ajută să conștientizăm dorința noastră de a-l urma, dar în același timp poate apărea în noi acele sentimente de teamă care încă ne împiedică să ne încredințăm tu totul lui.

Isus se revelează ca cel care își ține promisiunea, în ciuda rezistențelor noastre. Raportul nostru cu Isus care crește în încredere, ne îndreaptă atenția asupra identității sale de Domn, de om adevărat și de  fiu lui Dumnezeu: adorația și profesiunea noastră de credință în el sunt acte profunde ale sufletului care se lasă introdus în căutarea voinței sale pentru fiecare dintre noi.

Sfânta Scriptură ne poate ajuta să intrăm într-o experiență spirituală vie, adevărată, sinceră. Lăsându-ne conduși de sfânta Scriptură, prin harul lui Dumnezeu, îl putem întâlni pe Cristos, care apoi ni se dăruiește în sfintele sacramente și astfel putem să ne construim adevărata noastră libertate. Întâlnindu-ne astfel cu el, ne va spune fiecăruia ce loc ocupă în această viață, sau ce vocație trebuie să urmeze.

 a.       Din viața cotidiană

Pe când mulţimea îl îmbulzea ca să asculte cuvântul lui Dumnezeu, iar el stătea lângă lacul Genezarét, [Isus] a văzut două bărci care stăteau lângă ţărm, iar pescarii, coborâţi din ele, spălau năvoadele.

Aceasta este ziua de unde și tu pleci, ziua în care te regăsești cu situația actuală a vieții tale care se confruntă direct cu persoana lui Isus. Cineva, acest Isus, intră în existența ta, de fapt el deja a intrat: biografia ta este o mărturie, cuprinde o vocație dar pe care tu nu o știi încă. Pentru a afla răspunsul se cere o dispoziție interioară de a-l primi și de a asculta: ai putea să înveți cu adevărat ceva nou din cuvântul lui Isus, poate un nou mod de a trăi.

Cuvântul lui Dumnezeu a fascinat acea mulțime iar noi ne putem întreba: ce le-a spus Isus atunci? Ce îmi spune mie acum? Ce gândește Isus despre mine în acest moment? Isus intră aproape pe neprevăzute în viața fiecăruia dintre noi, în obișnuitul vieții noastre, acolo unde ne simțim bine printre ocupațiile noastre. Aici el ne lansează invitația: aceea de a ne abate un pic de la pământul și de la presupusele noastre siguranțe pentru a afla plinătatea unei vieți poate încă necunoscută și experimentată.

 b.      O anumită distanță de la lucrurile materiale

Suindu-se în una din bărci, care era a lui Símon, l-a rugat s-o îndepărteze puţin de la mal. Aşezându-se, învăţa mulţimile din barcă.

Isus te inivită să iei o anumită distanță față de lucrurile imediate. Ucenicii lui Isus se preocupau de meseria lor de pescari, erau concentrația asupra a tot ceea ce ține de ea. Pe neașteptate Isus întră în viața lor, se folosește de lucrurile lor și le adresează o invitație. Acceptând invitația lui Isus, ucenicii își vor schimba viața în mod radical.

Dacă dorim să se întâmple și cu noi același lucru, este necesar să ne distanțăm un pic, să ne punem în mișcare, de a privi în față viața și viitorul. Isus a cerut de la fiecare ucenic ceva unic, ceva ce fiecare trebuia să găsescă la și în sine însuși. Era necesar să găsească un loc, o barcă, un context particular în care apoi să  lanseze invitația.

Și tu asemenea lui Simon-Petru ai fost ales pentru a te distanța de pământ și a înainta în larg. Astăzi, Isus îți cere să dai un nou avânt vieții tale. Mai întâi de toate, trebuie să crezi că aceasta este posibil. Este nevoie să-ți schimbi câteva atitudini, să-i oferi mai mult timp lui Dumnezeu, ascultându-l în rugăciune. Trebuie să fii mai hotărât în a lua câteva decizii în această privință.

 c.       A lua câteva decizii

Când a terminat de vorbit, i-a spus lui Símon: „Înaintează în larg şi aruncaţi-vă năvoadele pentru pescuit!”.

Isus intervine cu hotărâre în viața lui Simon Petru. Astfel îl determină la o decizie, îl educă să ia o decizie: trebuie să renunțe la ceva pentru a risca pentru altceva. Simon este aproape constrâns să riște. Experiența pe care a avut-o până acum nu-i mai este de ajuns. Isus îl ridică într-o altă dimensiune a vieții. Aceasta este posibil și pentru tine astăzi, să pășești într-o altă dimensiune a vieții. Dacă vrei să înaintezi în larg, trebuie să te distanțezi de refugiurile tale secrete, de toate temerile  și de lene. Gândește-te că poți ajunge la o calitate mai bună a vieții tale, să dai un orizont nou minții, inimii și dorințelor tale. Trebuie să devii un pic mai liber față de preocuparea pentru studiu, mai liber față de raționamentele tale obișnuite, de sentimentele tale, de familie, de prieteni.

Toate acestea îți pot cere o formă mai înaltă de singurătate, dar care este necesară pentru a crește. Acesta este primul pas care ți se cere, o decizie față de care nu te poți ascunde. În această decizie poți simți o anumită jenă și o anumită oboseală, aceasta pentru că Isus vrea să te pună la încercare pentru a vedea dacă te încrezi în el. Trebuie să pui pe primul loc voința lui Dumnezeu, ceea ce dorește el pentru tine. Dacă dorești să faci voința sa, prin angajament și prin har, vei ajunge  pe culmea libertății. Vei înainta în larg și vei arunca novodul.

d.      A pune în cont câteva pierderi

Răspunzând, Símon i-a spus: „Învăţătorule, toată noaptea ne-am chinuit, dar nu am prins nimic.

A înainta în larg nu este atât de ușor și imediat. Să nu ne facem iluzii. Vor fi momente în săptâmânile următoare în care te vei simți confuz și agitat. De multe ori vei simți că mori, te vei enerva pe tine însuți, vei simți nevoia să plângi, este noapte dubiului, a îndoielii, a scepticismului și a altor gânduri din trecut. Toate acestea te vor face să suferi. De multe ori vei ajunge chiar să regreți că era mai bine dacă nu te-ai fi angajat pe acest drum spiritual. Apoi mai este teama de a rămâne deziluzionat chiar de tine însuți și de pretențiile tale.

Totuși nu te teme, astfel faci aceeași experiență asemenea lui Simon, care nu doar în acea noapte, dar probabil în multe alte ocazii ale vieții sale s-a găsit rece și trist și un pic deziluzionat. Poate că, înainte de Paște, înainte de a-l primi pe Duhul Sfânt, credea că poate face totul de unul singur, cu forțele sale, fără rugăciune, fără suferință, fără oboseală. În realitate Isus l-a învățat și puțin câte puțin l-a atras la sine, vorbindu-i la inimă, dându-i curaj, inteligență, forță, perseverență, iubire.

 e.       A avea curajul de a risca

Însă la cuvântul tău, voi arunca năvoadele. 

În acea zi, Simon a avut curajul și harul de a face un gest impresionant. Trebuie să te rogi mult, dacă vrei să ai parte de aceeși experiență misterioasă. Simon Petru aruncă năvoadele nu pentru o tresărire de entuiasm, ci pentru că se încrede în Cuvântul lui Dumnezeu. Dar dacă nu-l cunoști pe Isus, cum poți să te îndrăgostești de el? O rugăciune adevărată, o concentrare asupra cuvântului său, te pot ajuta să-l cunoști pe Domnul.

Cuvântul lui Isus te va scoate afară, nu-ți va permite să te închizi în tine însuți, te va salva de la tristețe, de la foame, de la o anumită depresie spirituală. Evanghelia te va ajuta să te îndrăgostești de viață, să te întâlnești cu persoane, să te întâlnești cu lumea întreagă. Începe să te gândești unde trebuie să arunci năvoadele, unde trebuie să riști, dacă dorești să ajungi la plinătatea vieții.

 f.        Miracolul lui Dumnezeu și sărăcia ta

Şi, făcând aceasta, au prins aşa o mare mulţime de peşti, încât li se rupeau năvoadele. Văzând [aceasta], Símon Petru a căzut la picioarele lui Isus, spunând: „Îndepărtează-te de mine, căci sunt un om păcătos, Doamne!”. 

Ucenicii se încred în cuvântul lui Isus, fără prea multe discuții, chiar dacă erau artiști în meseria de pescari. Promisiunea lui Dumnezeu nu dezamăgește. Printre temerile și îndoielile tale, Isus vrea să te facă să înțelegi că viitorul tău este în mâinile lui. El îți va cere multe sacrificii, dar apoi te va umple de bucurie cu harul său îmbelșugat. Pe lângă efortul tău, pe lângă fragilitatea ta, pe lângă singurătatea și nesiguranța ta, pe lângă conștiința păcatelor tale, vei putea descoperi cu surprindere măreția lucrurilor pe care Domnul ți le-a oferit și continuă să ți le ofere în viața ta. Te poți întreba: ce lucruri minunate a făcut Domnul pentru tine în acești ani? Te simți iubit de Isus în ciuda slăbiciunilor tale? Încrede-te în el, dar amintește-ți că fără rugăciune nu vei găsi nimic.

 

g.       A-l urma pe Isus

După ce au dus bărcile la mal, părăsind toate, l-au urmat pe [Isus].

Ucenicii au adunat tot ceea ce aveau, le-au reconsiderat pe toate în fața invitației lui Isus. Domnul a cultivat în ei dorințe mult mai mari, a pus în inima lor o forță incredibilă. Iubirea lui Isus, încrederea în el și în cuvântul său au pus în inima acestor oameni curajul de a lua o decizie: o decizie puternică, bazată pe siguranța că el nu-i va abandona niciodată. Chiar și tu poți face această experiență: libertatea ta e capabilă de a aspira la un lucru atât de măreț. Trebuie să lași totul, să reconsideri totul, pentru a-l urma pe Isus. Doar el va deveni unicul necesar pentru viața ta.

Rugăciune

Doamne, tu m-ai condus și iată-mă astăzi aici: mă introduci încă o dată într-o imensă familiaritate cu tine. Astfel pot chiar să risc: unde se iubește, este mereu un risc. Riscul este forță, curaj în fiecare formă de iubire. Mă încred în cuvintele tale: ajută-mă să fac ceva pentru tine. Atunci când te îndrăgostești de cineva dorești să faci multe lucruri frumoase pentru el. La cuvântul tău voi face ceea ce-mi vei cere, deoarece simt dorința puternică de a-ți răspunde. Poruncește-mi, Isuse și voi înainta în larg și voi arunca năvoadele. Amin.